Izmir

Asta e una din zilele in care chiar te intrebi ce iti doresti.
Adica, sunt acolo unde am visat candva sa fiu. Plecata prin cine stie ce tara in delegatie.
Numai ca ce nu stiam eu atunci cand eram in facultate si ma visam corporatista e ca sa pleci undeva in delegatie nu e asa frumos. Inseamna sa stai in hoteluri scumpe, dar sa stai in ele de dimineata pana seara. Degeaba ai room service si nu stiu ce la minibar, o super baie, meniu cu 9 perne si alte n servicii, daca te trezesti de la 6 si te culci dupa 12, daca non stop iti verifici mailul si te grandesti cum sa le impaci pe toate, cand sa vorbesti cu cei de acasa, cand sa faci networking cu toti cei din conferinta, cand sa iti termini rapoartele si cand sa iti suni seful.
Una din cele mai cool chestii la care te gandesti in mod normal cand pleci undeva e ca o sa vizitezi orasul ala. Eventual, doar eventual, o sa intri si in magazine. Si o sa cumperi ceva. Ei bine, de ieri de cand am ajuns tot ma gandesc cum sa fac lucrul asta si pana acum nu am prea reusit sa ajung la o concluzie. Desi sanse ar fi. Poate maine seara. Vremea spune ca o sa ploua. Eu spun ca si prin ploaie e bine. Asa ca ma apuc sa ma uit care sunt locurile de vizitat. Si inevitabil ajung la centrul vechi.